la o buna revedere

fratilor... plec.
sa va fie bine-n lipsa mea si sa nu scrieti prea multe ca dupaia am ce recupera.
o sa ma gandesc la voi si promit sa va aduc o raza de soare si-o senzatie de zbor de pe langa brazii acoperiti de nea... zi lunga, raze blande de soare, alb stralucitor... si dans...

sa fiti cuminti!

ela

p.s. pana-atunci, hai sa visam si sa zburam impreuna...
(la minutul 2. 35 apare si unicornul meu... :) ) (recomand 720p)



nu puteti zbura?
daca ei pot, puteti si voi!



ps2. pe cat de mult imi placea sa ma pregatesc de calatorii in copilaria si tineretea mea infantila, pe atat de super-enervant imi pare acum...

Read more...

pitzi vs emo

cizme rosii... mers de felina in calduri... bulane sanatoase si o fusta plisata pana la jumatatea gambelor. par revopsit si intins cu placa... geaca cu blanita, poseta animal-print tinuta pe antebrat ca-n schita de mai jos. ma apropii... parfum puternic. prea puternic.

depasesc. soc: copila avea vre-o 16-17 ani... era excesiv fardata cu mov. buze roz... esarfa rosie ca cizmele...
nu mergea la club. era inainte de 8... mergea la liceu... tinea in mana telefonul multifunctional, iar in casti rasuna "sunt mare mare gagicar/ si la femei n-am adversar/ si nu ma satur de amor/ si toate femeile ma vor"... apoi a schimbat. lady gaga...trec de usa liceului si dau de alt exemplar. asta asculta la casti cred nirvana. par negru de negru, tot intins cu placa (cre' ca asta-i un produs bine vandut). demachiatu' sa pare ca este o notiune necunoscuta pt. tanara ... ochii-i erau pierduti in spatiu... manusi mov cu degete taiate(iata o culoare foarte purtata) , unghii negre si tenesi in dungi...daca-ar fi sa aleg si n-as avea decat optiunile astea 2, as dori o fata-emo. in cazul baietilor, prefer totusi unu' macho. slabanogii fardati in jurul ochilor... ma infricoseaza...

tipul asta de copii, or fi avand in comun .. varsta, liceul, fumatul si calcatul ierbii, aroganta, si sindromul "nimeni nu-i ca mine" ( numa' inca 3/4 din adolescenti...)

ela

Read more...

subconstient cinstit

mai fratilor... atata-s de corecta... dar mai ales subconstientul meu...
si-acum cu riscul de a creea rumoare, voi spune ce si cum.
aflara-ti voi ca ma duc la zbor pe partii austriece. da' io-s in timpul semestrului....
am vorbit cu toti sefii... de la cel de catedra, la rector, sa-i spun ca zburatorul nu vrea si nu poate doar acum sa ma-nsoteasca, ca-mi pot recupera orele putine din saptamana cu pricina, ca "lasa-ma nene te rog si pe mine sa ma duc"...
sefii oameni cumsecade au inceput sa caute solutii... si-au gasit:
portocala se va imbolnavi in asa hal incat doctorul ii va prescrie concediu' medical...
mda... mita la doctorita de familie... teoretic. practic? tre' s-o sun pe roxi si sa-i promit ca iesim la china-food cat de repede...
dar... acum vine partea interesanta.
ma trezesc eu in miez de noapte, transpirata si gafaind, cu lacrimi portocalii in ochi... si nu c-am avut senzatii tari asa cum ar crede unii, ci c-am visat ditamai controlul venit de la astia, c-au batut la usa mea, c-au lasat in posta scrisoare, ca portocala e data afara din tot sistemul si nu va mai putea sa se reangajeze doar cu conditia suprema ca nu va mai putea beneficia vreodata de concediu...
e prima data cand vreau sa pacalesc sistemul, si... subconstientul meu face ravagii...
si ma intreb... cum or fi dormind altii... (stiu eu care)... ?

ela

Read more...

insomnia

nu sunt de complexitate mare. doar ca sunt multe si delicate.
si nu m-au lasat sa dorm...
poate atmosfera, poate oboseala, poate noul sos cu soia sarat excesiv.
spre dimineata, cineva mi-a reprosat ca-i transmit energiile negative...
asta n-ar fi o problema... dar mi-a spus... "nu te mai recunosc. tu nu erai asa...." (urasc fraza asta. consider ca fiecare dintre noi are dreptul la o noapte alba... am pus povara jos si am privit-o cu scarba... m-am uitat in ochii ei, i-am spus ca o urasc. asta a fost si mesajul ei... l-a sechestrat pe mos ene, si a determinat caloriferul sa ticaie ingrozitor... oile n-au avut efect, iar asternuturile ardeau... )
adevarul e de ambele parti... stresul, oboseala si gandurile uneori te depasesc.
niciodata nu m-am lasat. intotdeauna am depasit orice situatie. fie cu smiorcaieli, fie chiar fara sa stie cei din jurul meu ce gandesc...
chestiunile acestea par atat de simple si banale...
doar ca ... pentru mine sunt mai sensibile... noaptea asta n-a fost un sfetnic bun. mi-a facut lista. solutiile optime insa se lasa asteptate.
repet. nu sunt grele... sunt delicate... multe si ... nu ma lasa sa dorm...

ela

Read more...

tarfa, amanta sau curva... amanta, tarfa sau curva...

azi voi aborda un subiect controversat cu siguranta.
am stat la o cafea... cu amanta unui barbat... vorbea despre putinele zile si momente furate, in care a avut fericirea de a-i sta alaturi...lui... unui barbat obisnuit pentru noi, insa atat de diferit pentru ea. nu e usor... se lasa cu "muci si lacrimi", cu regrete si suspine...
ea a ales varianta asta... pentru ca a existat chimie, pentru ca e o tipa care traieste gresind si iubeste sperand...
nu iau apararea amantelor aici, si nici nu vreau sa judec. fiecare traieste pana la urma dupa alegerile pe care le face.
altceva vreau sa trasmit. am auzit tot azi spunand pe cineva ca "tarfa aia s-a culcat cu barbatu' lu' aia, care e femeie de casa si respectata..."
mai oameni buni, a fi amanta cuiva nu inseamna a fi curva sau tarfa...
nu se pune semnul de egalitate intre cele trei tipuri foooaarte diferite de femei.
e clar ca tarfa face sex pe bani. se mai numeste si prostituata.
curva e tipul de femeie alunecoasa, vicleana... notiunea cred ca tine mai mult de caracter. cred ca curvele nu prea iubesc... insa se pot incadra chiar si in categoria "femei respectabile"...
amanta... face sex pentru ca s-a indragostit... o fi asta o crima?... poate e mai prostutza si-o duce masculu' mai usor de nas, poate vrea fructul oprit... amantele nu vor bani... vor compania unui barbat insurat. atat.
sa fi amanta si curva totodata e si asta posibil... categoria asta poate suferi mai putin... si se poate detasa usor... dupa ce trece boala...
si-acum, va rog... nu mai confundati cele 3 notiuni... ca-s ataaattt de diferite....
si pana la urma... cine suntem noi sa judecam? hai! da-ti cu pietre... sa vad eu cine ridica primul bolovanul...

ela

Read more...

inc-o dezvirginare

pt. cei care s-au gandit deja la chestii perverse, cu mare satisfactie ii anunt ca in postarea asta nu se amintesc chestiuni sexuale.
si-atunci despre ce dezvirginare vorbesc? ... a genunchilor.
si sa va explic de ce.
azi, 20 februarie 2010 am urcat in varf de deal cu picioarele contorsionate-n neste chestii de le zic clapari, am facut click in alte chestii de le zice skiuri si ... mi-am dat drumu' fara frica, dar cu destula inconstienta...
poze nu postez ca nu-i nimik de admirat.

tinuta:
- skiuri gri;
- clapari rosii;
- nadragi cu 2 nr mai mari cu mult bordo-n ei;
- geaca portocalie;
- caciula maro;
- bete verzi;
mda... si ca sa fie tinuta asta care face orice papagal cu pene invidios, completa, in poza imi apar ochii-nlacrimati, si-un muc apatos indreptandu-se spre buza superioara.

atmosfera:
- ploaie torentiala;
- lapovita;
-si ceata;

performante:
- 11 coborari;
- 13 urcari; (deci 2 ratate, c-am cazut ca berila de pe magnificul tele-ski)
- 10 trante;
- 1 accident evitat... c-am zis... decat sa ma bag in gard, mai bine m-arunc in dreapta ca-i mai moale;
da' fara sa ma laud... la jumatatea primei coborari am prins smecheria si n-am mai cazut...
si-am fost tare curajoasa... ca mi-am contorsionat picioarele pentru prima data si m-am dus direct la tele-ski... asa ca... daca descopeream din timp talentul, mai ca m-ati fi admirat la tv saptamana trecuta... ;)

explicatii:
daca va intrebati de ce m-am trezit si io odata cu ghioceii sa-nvat sa-mi dau drumu' inconstienta din varful dealului in bucin, tin sa va anunt cu satisfactie maxima ca ma pregatesc sa-mi primesc cadoul de craciun... mda... stiu ca-i postu pastelui, da' intr-o saptamana ma-ndrept sa respir aer de austria si sa ma-nvete-un instructor personal (deci tre' sa mai umblu la tinuta) sa zbor pe partiile occidentale...

si concluzia:
o colega mi-a spus: "portocala draga, prima regula e ...'nu tine skiurile indreptate in jos'... "
rectific dupa experienta de azi: 'nu tine skiurile in... sus'...

weekend fain in continuare...

ela

p.s. si pt. a-i satisface si pe perversi... am un mers de chiar zici ca m-am dezvirginat... pe unde nici nu te-astepti...

Read more...

delasare vs frumusete

maine intalnire, la 20. langa bariera.

pregatirile incep cu 3 zile inainte... ai programat tot dichisul cu lux de amanunte...

fardurile sunt aliniate frumos dinaintea oglinzii...

spalat pe cap, dat cu balsam c-ai citit tu in revista de femei ca barbatilor le place sa se joace cu parul tau mataosos... si ce daca e iarna? nu porti caciula... esti fierbinte si frumoasa pt. el!

de ieri incerci zeci de tinute...

in sfarsit te hotaresti si ce toale sa pui pe tine... dupa ce-ti intrebi toate prietenele cu care culoare/camasa/etc... iti sade cel mai bine...

parfumata, depilata (chiar daca e o simpla plimbare in toiul iernii la oraselul copiilor), cu zambet studiat si fardata in tonuri calde...

inima iti bate tare... iti pui glosul de buze inainte sa iei curba, sa lucesti de sa nu-si poata lua ochii de la buzele tale...

eheeeee.... au trecut 13 ani de-atunci...

alt zburator e-acum in preajma mea si se joaca cu parul meu proaspat spalt... imi vede zilnic tabieturile, stramba din nas la vasele nespalate, la oja sarita de pe unghii dupa ce-am frecat cu clor diverse unghere necesar de-a fi frecate, la firisoarele de par ce ies stinghere dupa epilare, la treningul pufos si deloc sexy cu care ma cuibaresc in varful patului si citesc...

adevarul e ca mai lasi garda jos... nu poti fi tot timpul rupta din soare. e bine sa lenevesti, sa mai iei o pauza... si el face cam la fel... cand vine de la fotbal nu e ca la prima intalnire de parfumat... iar dup-o noapte de chef, nu-ti prea vine sa-l saruti prea pasional... nu-i deloc placut sa-ti ceara unghiera, sa-i vezi ratacita pe chiuveta fosta barba...

si totusi, vrei sa-l vezi asa ca la prima intalnire mereu, iar el ar prefera sa te vaza cu ciorapi cu jartiera si nu incotosmanita de haine sa nu cumva sa faci cistita... poate deasta unii au amanti, amante... ca-i frumos sa vezi mereu o dama bine, pregatita din timp numai pt. tine, ori un barbat aratos implinindu-si rolul de a te iubi si-atat...

in viata insa mai plangi, te poti schimonosi de dureri de masele, mai suferi si de lene acuta, n-ai bani de cosmetica ori coafor... si totusi, nu uita... ca esti femeie... deci fi frumoasa, curata, harnica si buna (ori rea, depinde cum ii place)...

zana cea buna nu exista. nu te poate tranforma in printesa cu o simpa atingere de bagheta magica... totul depinde de tine... fii tu zana ta...

ela

p.s. postare pt. sirene... galbele si verzi. ;)

Read more...

citire

ador beletristica. imi plac clasicii francezi...
ma scufund in alta lume... traiesc, respir si imi imaginez totul intr-un mod personalizat. deasta iubesc cartile inaintea filmelor. nu-mi ingradesc imaginatia...
si-am ajuns azi la o alta concluzie. ca nu-mi place sa citesc din carti noi...
am toata colectia de romane de la cotodianu' ala de se vrea antonimul minciunii. multe, verzi, stiviute si copertate cu piele ecologica...
iau livada cu visini... miros de tipografie, vre-o doua pagini lipite. noroc cu piesa de teatru... ca greu reusesc sa retin atatia rusi...
dar, m-a apucat asa o nostalgie... din vremea-n care copil fiind colindam bibliotecile...
prima mea iesire in "centru", neinsotita de vre-un membru al familiei a fost la biblioteca.
mergeam des... cunosteam bibliotecarele si programul lor... la inceput, la sectia imprumut pentru copii, apoi la beletristica. intr-o cladire veche din palatul culturii...
si-mi vine-un dor de rafturi cu carti vechi, cu miros specific de igrasie si praf totodata...
vara acolo era racoare. iarna prea cald...
imi place sa citesc din carti vechi... din carti citite inaintea mea de alti curiosi...
imi e tare dor... de biblioteca... de copilarie si tinerete...
mi-e dor sa citesc... de dragul citirii...
ce recomandati?

ela

Read more...

of of...

am dat note. multe... si mici...

e gata sesiunea. saptamana viitoare demaram semestrul doi. cu tristete in suflet spun ca generatiile sunt din ce in ce mai... "bine informate", si "high"...

studentele-s mai regulate decat verbele, 5-ul e rege, 10-le-i o specie amenintata cu disparitia, examenele se transforma-n prohod (de la cate cruci suntem tentati profi si studenti laolalta sa ne facem).

...........................................................................

examen oral.

domnisorica e bota, tufa de venetia, paralela, habarnista... la materia respectiva, normal. insa, experta la pus fondul de ten pe fata, plimbat posetutza pe bratul tinut intr-o pozitie cu care-mi arata fratelo "ciu-ciu"-n copilarie, dat din gene si probabil auto-hranit din genunchi si imitat capritze.

"ăăăăăăăăă..... transformarile alotropice la metale, deci, se regasesc.... ăăăăăă.... ele, deci, sunt....ăăăăă... transformatile alotropice...ăăăăă... (timd isi aseaza a 10-a oara-n ultimul minut o suvita dupa ureche)...... deci, ăăăăăă.... se gasesc cred ca la pagina 42...ăăăă... deci, asa am notat pe-o foaie.... ăăăăăă..."

"n-ai prea invatat"

"ăăăăă....deci,va rog sa ma mai intrebati....ăăăă...deci, cred ca imi amintesc..."

"ce va amintiti ?"

"ăăăă...deci pagina, era 42, ăăăăă...sau 24? ăăăă...asa ceva..."

.......................................................

un examen la una din materiile "lejere". 4 pagini de citit pt. promovare...

intra arogant in sala in blond cu ceafa groasa si brelocul cerculete intersectate fluturand in aer... se tranteste-n scaun, scoate 3 telefoane din buzunar si le pune pe banca langa cheile de la bolid.

intra astistentu' resemnat, umil si cu 350 ron in minus (dupa noua grila de salarizare), la salariul deja minuscul...

incepe sa dicteze:

"1. scrieti definitia ...

2. enumerati ...

3. calculati..."

dupa 30 minute... creioanele pline de saliva si roase-ntre canini, asistentu' cu parul zburlit...

pe foi... nume... prenume si intrebarile... si-alea scrise cu greseli...

asistentu' primeste un telefon.

"da, buna-ziua. va asteptam... a, nu mai veniti?... da, notez............ bine, la revedere."

tanarul ofteaza si se adreseaza loazelor:

"pai mai copii mai... asa-i ca x si y si cu z e chiar definitia?

si... bla1, bla2, bla3 si bla 4 se pot enumera la punctul 2?

la problema... cred ca 4,57 e rezultatul. "

"...ăăăăăăă... mai dictati ce-ai zis dupa bla2 ... ?"

in 3 minute foile sunt stivuite pe catedra.

pe o foaie alaturata sunt dictate 3 nume care se regasesc pe foile de examen, iar sub ele sta scris cu majuscule: "NOTELE INCEP DE LA 5!"

.......................................................................................................

"vezi ca au fost azi 3 studenti cu proiectu'. le-am dat note si-am dus catalogu' la secretariat.

sa mergi sa semnezi si tu catalogul."

"si testu'? "

raspuns... un intors de spate...

....

dupa 10 min.

"doamna profesoara, am predat proiectele. testu'?"

"la 12 in sala a13" spuse ea in timp ce se intrepta spre secretariat sa semneze cataloagele cu note deja date... pe testul care urma sa se "produca" la 12...

....................................................

or fi unii juni "raciti" de la "prize", cracanati/e de la activitati diverse, experti in depistat cine-i invisible pe mess, dornici de libertate pe banii parintilor ... dar nici cu baricada cealalta nu ne plangem...

va urma...

ela

Read more...

sa-mi traiasca!

raman muta in fata acestei poze vechi... e plina de sentimente... si... raspunsuri...

La multi ani, tati!

Ela

Read more...

care este cea mai profunda traire ?

ela

Read more...

sirena si nuferii

si-i bine si caldut in apa asa curata si limpede ca cristalul... sirena face tumbe... pestisorii o intreaba de sanatate... si-s multi si colorati si veseli... alte sirene o-'nsotesc uneori si sorb licori binefacatoare din scoici de portelan... si are sirena familie numeroasa care-o iubeste si-o alinta... si mii si mii de zile linistite, cu viitor promitator... si mai are si-un iubit, tot asa, cu coada, dintr-o specie apropiata, dar compatibila, care-o rasfata si-o poarta cu gandul spre un viitor sigur si linistit...

si cum visa ea printre algele de-un verde fosforescent (ce-i amintesc de filmu' avatar), iata ca-ntr-o zi, sirena portocalie simti ca-i vine-un dor si o durere-adanca... sa vaza ea nuferi...

dar stie ea ca "numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi"... trist si provocator... sa lase ea oceanul ei curat si sa-si manjeasca coada de-un portocaliu stralucitor printre noroaie... pentr-o apa involburata, maloasa si plina de pericole ?

stie cum e. a mai fost pe-acolo. a admirat nuferii iar corpu-i fremata de-adrenalina...

si-ar vrea sa nu mai fie sirena, ci sa fie o vietate mica si zburatoare, sa poata iubi toti nuferii care-o atrag, si sa nu se frece de mal ca sa-si iubeasca florile...

ela

p.s. ... doar ca se va plictisi repede... si tot la palatul de cristal din fundul marii va dori sa revina, ca-i va fi dor de sirena verde si galbena, de pestisorii colorati si de viata linistita din adancuri...

Read more...

cu tata...

stiu ca suna asa... ca la gradinita, da' nu-mi pasa... tata m-a dus cu treaba la sibiu...
da, cu tata. si ce? daca e disponibil si poate... si daca .... nu vrea sa-mi dea masina lui.. ce?
e asa de rau ca ma duc cu tata prin tara? de are el vre-o treaba si eu sunt in vacanta ori intr-o zi libera, numaidecat sar langa dansu-n masina...
imi place cu tata. de fiecare data incepe cu greutatile. isi spune pasul.... cam 20 de km...
dupaia incepe distractia...
clar, nu-s sarita departe de trunchi...
azi dupa ce-am admirat ochii prea albastii ai rectorului din sibiu, m-am plimbat la brat cu tata in centrul vechi...
iubesc Sibiul! nu puteam sa-i ignor cladirile, atmosfera, povestile secrete care le spune...
inainte de intrarea-n oras, se vad muntii... ademenitorii si iubitii nostri munti care ne cam feresc de potopul din tara... trafic lejer, arhitectura fascinanta intre sighisoara si sibiu...

tocul cismelor mele din piele rasunau sacadat pe dalele din piata mare, apoi pe cele din piata mica... tata zambea... vorbea des la telefon... afaceri... "is cu fata, intr-o excursie la sibiu... ne plimbam... am trecut podul minciunilor... da, a ramas intact, cu toate ca ne-am temut sa-l trecem deodata..."
cu tata pot vorbi orice. ma intelege, ma cearta, ma aproba si apoi rade...
am povestit la o cafenea cocheta... da, a mai chelit... si-a mai imbatranit de cand nu l-am mai privit cu atentie... nu mai poate sa vada heroglifele de la nota de plata... dar vulpea de pe coclauru' din dreapta si uliu' ascuns intre crengile copacului 2 din stanga sus ... i-a detectat cu repeziciunea vanatorului impatimit...
tata-i vanator... si ma mandresc cu asta... e un paradox, dar tata e un vanator care iubeste animalele mai mult decat orice ong-ist disperat...
era un lcd in cafenea... si ochii ii fugeau la "artiste"... apoi, a dat radioul mai tare . cica-i place lady gaga... pffff... asta-i tata...
si-l iubesc! si-mi mai vine cateodata sa-i zic vre-o doua, si-mi mai face zile negre... si merge si 3 zile consecutive pe coclauri cu pusca-n spate... si-o lasa singura pe mama cu toate pe cap... da' n-are leac... a vazut azi pe-o carare care se afunda-ntr-o padurice, un pustan. cu mucii-n piept, o bota-n mana, caciula mare-n cap si-un caine latos numarandu-i pasii... a zambit, l-a aratat cu degetu' si-a zis: "uite... copilaria..."

ela

Read more...

raluca

de la inceput m-a fascinat. un stil rebel, o viata boema... multe tigari, folk, sinceritate, liniste si zbucium totodata, vama, alcool, pamant si zbor...

Raluca e fata cu ochi de caprioara ranita. rar lacrimeaza si atunci o face cu toata fiinta ei...

stie sa iubeasca, stie sa sufere, sa bea, sa cante si sa traiasca fumos...

a cantat folk cu "Focul Viu"... stiu versurile ca pe Tatal nostru... regret ca am descoperit trupa aproape de perioada destramarii ei, dar ma bucur ca ma regasesc printre nostalgicii care inca o asculta... stau cu berea langa mine si ascult "Focul Viu"... Raluca si Sorin s-au regasit in Bucuresti. am primit azi in dar inregistrari puse recent pe youtube...

si-mi zboara prin minte mii si mii de amintiri din vremuri apuse...

imi doream sa fiu ca ea...

...raluca iubeste deopotriva si muzica populara. ("ara badea sus pe costa/ mai la deal de casa nosta")... eheeee... vremuri bune, vremuri in care muzica populara si folku' stateau la masa cu noi, aveau aceleasi halbe-n fata si aceeasi sclipire-n ochi...

apoi s-a destramat si ansamblul... raluca a plecat la bucuresti, laura s-a maritat si are 2 copii frumosi, ioana indata-i un an de cand e si ea la casa ei, si ancuta draga de ea si-a gasit implinirea-n baia mare...

la ultimu ospat, a lu' Ioana, ne-am intalnit ultima data... am tras o sarba, am baut la bere... am fumat zeci de tigari, am plans, am ras, am depanat amintiri... si-am sperat int-un viitor plin de iubire...

Ralu... mai stii cand faceam baie-n piscina de la weekend, mai stii cum cantam si jucam apoi pe terasa la pescarus... mai stii cum am imbatat curcanu' lu Laurica? da' de revu' de la Idicel, iti mai aduci aminte? cate pet-uri de alcool am ars?... mai stii ca cortul tau l-a inghitit pe-al meu ? (si-a mai inghitit ceva da' nu se povesteste.) si mai stii c-am fost cu trenu' la Toplita? io-am plans tot drumu'... da' nu-mi pare rau... c-am amintiri acuma. e... si cat a mai plans Ovidiu' la muierestile noastre... si cat au mai sughitat Florinii...

si mai sunt... multe mai sunt... amintiri... toate le pastrez cu drag, zambesc si plang cateodata, si imi e dor si-as vrea sa dau timpul inapoi si nu se poate...

da' vi tu la mures, si trimitem copii la socra, dam liber la barbati, si tragem o muiereasca ca-n vremurile bune, ca si-asa am promis io chef de burlacite c-un an in urma... nunta n-am mai facut, da' chefu-l putem tine de sa-l pomenim!

... Raluca schimba mai des chilotii decat costumu' popular, si-si dregea vocea cu-n strop de bere si-o tigara... canta de jale, de tara, de veselie... de iubit si blestemat...

Raluca stie ce-i doru' ... il bea, il canta, il trage din tigara, il simte...

Ela

Read more...

despre blog...

am primit o leapsa!

Gina, e prima la care raspund....

1. Ce si cat din viata personala expui scriind?

pt. ca la baza sunt inginer.... sa zicem... 50%...

dar, intre cuvinte se regaseste toata lumea mea interioara...

ori de cate ori recitesc ce-am scris ma gandesc la lucruri diferite... niciodata nu scriu din dorinta de a scrie. intotdeauna ceva exista in mintea sau sufletul meu si ma preseaza... staruinta scoate din mine cuvinte uneori blande, alteori nu...

chicotesc cand sub mesajul propozitiilor mele inteleg cu totul si cu totul altceva. putini sunt cei care inteleg... pe ei ii si iubesc!

2. Cu ce iti dauneaza blogul?

uneori ma face sa vad altfel adevarul meu interior... si ma surprind vazand ca parerea mea despre mine sufera.

3. Cu ce te ajuta blogul?

in primul rand oamenii... am ajuns sa ma interesez zilnic de viata unor oamani necunoscuti care imi sunt atat de dragi... prieteni virtuali... o intreaga lume...

mai stau cateodata la o cafea cu o amica si pomenesc de prietenii mei de pe blog ca si cum ar fi persoane cu care ma intalnesc zilnic...

apoi... blogul ma ajuta sa-mi fac ordine-n capatana... mai primesc sfaturi, mai sunt trasa al raspundere, ori pur si simplu aflu parerea unor anonimi. nu stiu daca bine sau rau - voitori, insa cu siguranta oameni care imi mai taie din elan si bine fac, ca e riscant sa zbori prea sus...

4. Ce reactii permiti?

primesc cuvinte care imi intra direct in inima, dar si altele care ma dojenesc...

exista oameni perversi, altii care nu ma cunosc destul, sau mai sunt si cei care cred ca imi pot sparge si devasta casuta... dar... nu-i las... nuuuuu...

5. Care ti-e rutina de bloggher?

depinde de zile... cateodata am o viata asa banala incat nu deschid calculatorul... alteori citesc si recitesc postari interesante... mai aprob sau nu postari ale cunoscutilor, sau chiar ale ne-cunoscutilor... exista oameni interesanti, in compania carora imi place sa ma pierd...

saptamana asta e vacanta... asa ca blogosfera ma poate acapara...

seara nu prea intru in lumea mea virtuala... e mai bine-n doi...

dar ma gandesc des la voi... la prietenii mei de pe blog....

ela

p.s. retransmit leapsa tuturor celor care doresc sa impartaseasca cu noi tabieturile lor din lumea blogosferei...

Read more...

in asteptarea instalatorului...

si acuma fara glume... e nevoie de instalator in casa mea, sa schimbe robinetii... ca-s vechi nevoie mare si neprietenosi cu mainile portocalei...

si iata cum m-am apucat de pregatiri...

e ca si-n asteptarea lui mos craciun... am frecat gesia, faianta, am facut curat chiar si la canar... spalat oglinda, vasele, aragazu'...

maturat, dat cu aspiratoru', dupaia cu mopul...

totul lucreste.

am pus chiar si prajiturele cu glazura de ciocolata pe-o farfurie...

stiu ca instalatoru' nu va aduce daruri de pret, si cu siguranta nu va dori un pahar de lapte pe langa prajiturelele respective, ci mai degraba suc, ori alcool (?!?)...

dar... tare ma mir de mine, ca nici iepurasu' sau mosu' nu-s tratati cu atata importanta... mare om instalatorul asta... un simplu aruncat de buzdugan, si iata cum portocala isi stranse parul intr-o naframa, isi lega trupusorul unduit cu un sort roz, lua aspiratorul si carpa in mani, si se apuca de ... frecat...

ela

Read more...

plictiseala de vacanta

reamintesc ca m-am cam mutat de ceva luni bune... baiu e ca multe obecte se regasesc inca in cutii... in general pe balcon. si peste ele cutii se afla alte cutii mai mijlocii si peste ele cutii mai mici... asadar stive de cutii, se pare ademenitoare pentru veveritele cartierului.
asa... si ma opintesc io azi sa restivuiesc stiva... si aflu cu stupoare ca am nevoie urgenta de muschiputernicisiminteputina pentru aceasta indeletnicire... instalatoru' ? postasu'? "milk-man" ? cin' sa fie, cin' sa fie?

ela

Read more...

o zi pentru aduceri-aminte

imi place dezordinea. se pastreaza mai usor. dar, in micul meu paradis e nevoie din cand in cand de organizare... ar fi cazul sa pun cartile la locul lor, sa sortez zecile de file imprastiate pe covorul din camera mare, transformata in sala de studiu... semn de carte... un pantof. (noroc ca am 35)... mai incolo pliculetele de la "after eight". la pagina cu "diagrama swot" era presata o bratara... si cat am cautat-o ieri... voiam s-o scot in lume...
vre-o 2-3 pet-uri, cesti cu urme de ceai, cafea si cola...
dar zecile de cd-uri si dvd-uri amestecate imi dau fiori...
si ma apuc eu sa le vizionez si sa scriu pe dansele continutul... cu carioca rosie...
pozele la poze, filmele la locul lor, documentele profesonale puse cu strictete in husa gri...
si iata cum am intrat intr-o alta lume... mii de poze cat monitorul... eu in 2005... eu in 2006... ba-n italia, ba la mare, ziua mamei de-acu' 2 ani, cheful de craciun din 2007, tortu' pe care scrie 50 si tata zambeste chel langa el...
eheee... o lume-ntreaga... o viata-ntreaga...
si iau eu husa cu cd-uri si dvd-uri vechi ... si ma scufund intre zambete, chipuri dragi, locuri cunoscute sau vazute in graba... cate-o limba scoasa fotografului, ori cate-un zambet studiat...
iau o pauza azi de la prezent. vreau sa retraiesc pe fuga, clipe pozate in ultimii ani din viata zbuciumata a portocalei...
va pup!

Ela

Read more...

stiu ce-am fost intr-o viata anterioara

in apartamentul din unirii, unde-am stat ceva vreme in chirie, ma vizitau vrabiute... mii si mii. recunosc ca le-am provocat... am donat din grauntele canarilor mei, in speranta ca vrabioiul zgribulit de pe pervaz, supravietuieste mai usor peste frigul iernii. da' ce sa vezi mai frate... pasaroiul avea harem. si-a venit intai cu noua iubita. apoi le-a adus pe celelalte. si se certau toata ziulica nevoie mare. am hranit eu ce-am hranit pasarile... pana cand m-am trezit cu vrajitoarea la usa. era deghizata in vecina de la 2. suparata foc pe pasarile mele, care mancau la mine si "lasau urme" la ea...
cu timpul, meiul ramas a incoltit, si-aveam in jardiniere ditamai plantatia... vara veneau mai rar, dar ma-ncantau cu scandalul lor...au mai venit si soriceii... da' la astia sincera sa fiu, nu le prea dadeam de-ale gurii...ca-si luau singuri...
ei... si iata ca acum stau in alt cartier, la etajul 9. nu stiu daca de aici se aud mai repede rugaciunile, dar cert e faptul ca pasarile imi cau dau tarcoale.

hm... ce-am fost eu intr-o viata anterioara?... cred ca Alba ca Zapada. si sa va continui povestea... nu stiu daca cantecele mele suave de sub dus, sau fatul ca balconul e burdusit de "diverse"... dar, ieri isi facu aparitia in balcon distinsul veveritoi. i-am dat si lui bobite de nesquik, dar n-a fost asa de prietenos ca vrabioiul de anu' trecut...
sper sa n-aiba si asta harem, ca se-nfiinteaza pasarile si veveritele la mine-n casa... si frica nu mi-e de vecina... ci de pitici... ca-s 7 !!!

ela

Read more...

o mare incercare

gura imi era uscata... vorbele imi erau cunoscute. le rostisem de zeci de ori. poate nu chiar in ordinea aceasta. prezentam totul cu un usor tremur in glas. credeam ca dupa 2 minute genunchii vor inceta sa tremure. n-a fost asa... emotiile le-am simt inca mult timp dupa-aceea.

conducatorul meu imi zambea parinteste, surprins. cateodata cred ca imi tragea cu ochiul. privirea imi poposea des asupra unui domn carunt, inconjurat de o aura curata. privire severa, trasaturi dure, tinuta demna... parea ca nu e de pe la noi...

dupa tirul de intrebari venit din partea unui filozof, a venit randul dansului. s-a prezentat. si atunci in fiinta mea a inflorit spertanta. i-am citat articolele in teza. in pozele din carti parea mult mai batran, dar varsta lui impunea un respect de temut. era privit cu teama si retinere de toti cei prezenti. dar ... cum sa-ti fie frica de omul pe care "l-ai citit" cu cea mai mare placere?

locuieste peste ocean de multi ani... intamplator era in cluj. a venit la sustinere de curiozitate, afland de tema tezei mele, care se pare ca il interesa.

teama din ochii conducatorului meu s-a transformat in uimire, atunci cand dupa alt sir de intrebari, precizari, "americanu' " mi-a propus o colaborare pentru viitor...

teza a fost votata in unanimitate de cei peste 25 de profesori din sala.

erau si tineri doctoranzi fara drept de vot, insa curiosi de ce se intampla...

era cald... peste 60 de suflete intr-o sala mica. eu si ei... eu si ideile mele... ideile mele si ei... un triunghi isoscel care s-a colorat in portocaliu.

nu sunt foarte modesta de felul meu... dar nici nu vreau sa fiu! am fost buna! prezentarea a iesit bine si aprecierile au fost chiar peste asteptari!

conducatorul m-a pupat parinteste pe frunte. are si el o fata de varsta mea... e in germania... cred ca ii este dor de ea...

tata a avut emotii. ma astepta in masina... mirosea a prea multe tigari si cred ca a si lacrimat de bucurie...

iar eu... sunt fercita!

Ela

Read more...