in joaca de-a asistenta medicala

toata copilaria mi-am dorit sa primesc in dar o trusa medicala. visam la acele plastice anemice, la un stetoscop roz, la pipete si linguri de cautat parintii-n gat...
din fericire, catedra a inceput sa ma tenteze din ce in ce mai tare...
probabil ca cititorii blogului isi reamintesc ca bunica mea este bolnava... da, dupa atacuri cerebrale succesive si semi-pareze... buni a mea traieste, e acasa, dar nu e bine...
saptamana trecuta am ramas alaturi de ea... am supravietuit greu... fiecare lacrima a bunicii mele imi sfasia inima... fiecare lingura plina cu mancare refuzata ma mahnea profund...
am trecut cu greu peste asta...
acum... a venit alta belea... din plictiseala sau nebagare in seama, zburatorul meu drag si scump se crede balastiera si produce mai nou sort 2... nu credeam ca eliminarea unei pietricele minuscule poate fi atat de dureroasa... fat frumos bea acuma multa bere, ceai... mai mananca pepeni cu kilogramale... si din cand in cand, se baga-n cada cu apa fierbinte si se pune pe... nascut ...

ma bucur nespus ca s-a pus repede praful pe dorinta mea neimplinita din copilarie... cea cu trusa medicala...
nu cred ca as fi avut taria necesara sa profesez in spital...

sanatate multa tuturor!

Ela

Read more...

interesant si infricosator

am auzit un caz interesant... o fetita, care visa ca este razboinic. dimineata, nu intelegea "ce-i cu corpul asta firav la sufletul acesta calit? "
din fericire, eu m-am visat femeie... si m-am visat intr-un castel... nu printesa, nu bogata... poate frecam mobila, sau... dusumeaua... ori ingrijeam gradina... (cu certitudine nu la bucatarie... )
asa. si ce-i cu introducerea asta?
pai. in concediul meu peste hotare, m-am impiedicat de un mic castel. cica cel preferat a celebrei sisi, despre care v-am mai povestit eu odata cu vizitarea austriei.
asa. localitatea se numeste godollo. langa budapesta...
in momentul in care m-am dat jos din trenul de suburbie, am simtit ceva miscandu-se in mine... stiam drumul fara ca nimeni sa mi-l arate... am tresarit... recunosteam parca locurile... vizitarea interiorului imi parea familiara... pasii mergeau de la sine, expozitiile pareau foarte nepotrivite locului, insa peretii si mai ales scarile principale erau... perfecte!
gradina a fost cea care m-a socat. fara sa stiu, pasii mei s-au indreptat spre un mic foisor, pe care l-am pictat cu cativa ani in urma... din imaginatie...
cu siguranta, atunci cand am locuit acolo, foisorul era unul dintre locurile mele preferate... poate numai ducand ceaiul stapanei...



ela

Read more...

redescoperire

va mai amintiti gustul inconfundabil al unei bauturi cu lapte, putin zahar si... cicoare ?

absolut perfecta ... si cu iz de copilarie...

Ela

Read more...

cu n-spe zile intarziere, iaca bratislava-n poze

Read more...

prea cald

pasii sunt mai domoli. pielea mai lipicioasa. lume putina pe strada. strandul plin...
o cafea ? prea cald! ceva cu alcool ? nicidecum. poate o limonada...
o cafenea racoroasa... si povesti... multe. despre viata, moarte, trecut, viitor...
fluturii s-au mai calmat. o luasera razna rau de tot. de la caldura poate?
da, uneori mi-e dor sa-mi fie dor...

ela

p.s.

Asculta mai multe audio Muzica

Read more...

sambata muzicala

am primit-o! de la mnealui, si-o expediez mai departe... tuturor care-mi trec pragul (in special ginei). nu de alta, dar este o provocare atat de draguta!!!!

Eşti femeie sau bărbat?


Descrie-te!


Cum te simţi?


Descrie locul unde trăieşti în prezent.


Dacă ai putea pleca undeva, unde ai pleca?
m-as muta o vara la ...


Modalitatea favorită de a călători:
cum zice seicaru...


Prietenul cel mai bun?

Vezi mai multe video din Film

Cum este vremea?
e vant si este vara...



Perioada favorită a zilei.


Dacă viaţa ta ar fi un show TV cum s-ar numi?
cum altfel decat...


Ce înseamnă viaţa pentru tine?
as spune... o portocala, dar...


Relaţia ta:


Frica ta:


Care e cel mai bun sfat pe care-l dai?


Gândul zilei:


Motto:


un weekend frumos si plin de muzica sa aveti!

ela

Read more...

Bratislava

vacanta mea a continuat cu alta capitala. tanara capitala, dar vechi oras, bratislava m-a intampinat cum nu se poate mai rau...
trenul ajunsese dupa orele 5 ale diminetii... in sala de asteptare am motait pe cele mai incomode scaune simtite de fesele mele vreodata, timp in care doi oameni ai strazii se intreceau in sforait, la cativa metri de mine.
cea mai cumplita experienta a intregii calatorii tot in gara cu pricina s-a petrecut, cand, in superba "cafenea" a garii, chiar inainte de a ma instala comod intr-un fotoliu derapanat, am fost invadata de gandaci maro si galbeni-stralucitori, care pareau extrem de nestingheriti de prezenta portocalei in zona...
hotelul destinat pentru cele doua nopti de bratislava, a fost special ales pentru diversitate. iaca asta-i:

cladire ciudata asa cum se vede, cu interiorul la fel de turbat, insa plin de sevalete, culori si tablouri care invitau la visare...
pe cat de mult am iubit ceea ce putea sa-mi ofere hotelul, pe atat de ursuzi sunt bastinasii, oameni ciudati, destul de rautaciosi si sceptici. (poate doar in ceea ce priveste originea potrocalei).

dupa o zi ploioasa a urmat una senina... intr-un oras pana la urma chiar foarte dragut... o multitudine de statuete erau raspandite pe stradutele din centrul vechi al orasului... trebuia doar sa le cauti si sa te lipesti pentru cateva momente de ele... si-ti spuneau chiar si povesti!
stradute magice, si-un castel proaspat renovat, care mirosea inca de la distanta a curat. din pridvorul lui, puteai privi involburata dunare si multitudinea de cartiere cu blocuri inalte.
si aici presedintele era pazit de tineri frumos imbracati in uniforme de parada, de-o fantana arteziana si de porumbei... in gradina din spatele palatului am dat de-o oaza de verde... si de pace...

cea mai minunata intamplare s-a petrecut pe una din stradutele din spatele primariei vechi. un batranel sfios, cu camasa in carouri, parul lung si barba carunta, m-a ademenit intr-o curte interioara a unei cladiri vechi. m-am dus vrajita de necunoscut... curtea avea o fantana veche, probabil secata, insa impaienjenita de plante agatatoare. intr-un balcon, trona cel mai mare motan care-l vazusem vreodata. ii lipsea un joben si-un baston ca tabloul sa fie desprins din fantasme... deodata, printre flori colorate am coborat cateva scari spre un anumit beci, si-acolo am intrat intr-o lume demult uitata, a caricaturilor... era o expozitie unde-am zabovit fara sa-mi dau seama cum trece timpul... limbajul international a graficii ironice este uluitor!

bratislava, mi-a daruit prin prisma bunului si timidului grafician, autoportretul ei... un mar, in care chiar daca copacul e apus... tot mai gasesti o inima...

ela

Read more...

iaca si pozele...

sper sa reflecte spusele mele de ieri...

( click, fullscreen(ecran complet) si F11 - pt. neinitiati )

Read more...

impresii din vacanta

Este a saptea varianta a inceputului de postare. Nu ma pot decide cu ce sa incep si despre ce sa scriu. Fiecare clipa, fiecare raza de soare sau picatura de ploaie avea povestea ei…
Am vizitat praga, bratislava si budapesta. Azi … Praga.

trenul a ajuns intr-o dupa-amiaza torida de vara in gara (bineinteles) in constructie. Dupa ce schimbul valutar ne-a demonstrat ca comisionul poate sa te usureze de 25 de euro in cateva minute, am ajuns in fata unui tonomat galben care ar fi trebuit sa dea bilete pentru metrou. Pai da, doar ca coroanele erau la prima vedere, instructiunile la fel, iar cea mai dulce limba slava posibila era si ea in prima auditie.
In statia de tramvai m-am speriat de ceea ce parea cel mai aglomerat oras vazut de portocala, si la viata ei minuscula s-a cam rostogolit ea prin europa. apoi, nu mare mi-a fost mirarea sa dau si peste cea mai zgomotoasa camera de hotel. Aveam impresia ca viteza tramvaielor si a masinilor care treceau zgomotos pe langa hotel, ma vor legana si-n somn. Cu 10 euro s-a rezolvat insa si galagia si caldura, iar receptionerul a invatat brusc si engleza. Noua camera cu vedere la Vltava era linistita si racoroasa, insa… de data asta stomacul isi cerea drepturile. Sunca de praga? Poate la micul dejun. Ca mi-am potolit stomacul cu cei mai grozavi carnati, niste adevarati boieri de pe-acele meleaguri, si bere cristalina…

am avut parte de seri romantice (asa cum mi-a dorit Gina), si zile incarcate de nou, frumos, bun, vechi, trist, greu... Multa istorie, multa durere si multe povesti in orasul impartit de vlatava-n doua.
…vechiul castel cu scari mici, tavan boltit, unde cavaleri calare isi faceau intrari spectaculoase …piata orasului vechi, cu ceasul ei astronomic cu tot si jucariile ce canta si danseaza la ore fixe, spre deliciul turistilor si spre sansa buzunararilor… podul vechi, cu-ale lui statui si turnuri, cufundat in razele soarelui, admirat de bliturile aparatelor foto sau spalat de stropii ploilor de vara… cea mai inalta si luminoasa biserica vazuta vreodata, cocotata-n varf de deal si postata-n mijlocul castelului... loreto, cea mai blajina manastire... cel mai intimidant si infricosator sanctuar baroc al bisericii sf. nicolae… deprimantul cartier evreiesc cu cele mai turbate vanzatoare de bilete… castelui troja cu-a lui gradina frantuzeasca si picturi murale ametitoare…
probabil am vazut mai mult turisti decat bastinasi, insa mi-a ramas in minte imaginea unor femei frumose, cu ochi buni, de ingeri…
la praga, cainii vagabonzi sunt metamorfozati in lebede sau rate salbatice, si le poti hrani, doar paine sa ai, si dispozitie... bolizilor le-au luat locul masini de epoca, vaporase vesele, hidrobiciclete si clasicele si romanticele barci cu vasle, unde se iubeau chiar si perechi de-acelasi sex...
fiecare vede praga cu alti ochi. eu o vad plina de istorie, religii, turnuri, statui uriase, povesti, tatuaje, renovari, beatles, lebede, si iubire…

ela

Read more...