o zi pentru aduceri-aminte

imi place dezordinea. se pastreaza mai usor. dar, in micul meu paradis e nevoie din cand in cand de organizare... ar fi cazul sa pun cartile la locul lor, sa sortez zecile de file imprastiate pe covorul din camera mare, transformata in sala de studiu... semn de carte... un pantof. (noroc ca am 35)... mai incolo pliculetele de la "after eight". la pagina cu "diagrama swot" era presata o bratara... si cat am cautat-o ieri... voiam s-o scot in lume...
vre-o 2-3 pet-uri, cesti cu urme de ceai, cafea si cola...
dar zecile de cd-uri si dvd-uri amestecate imi dau fiori...
si ma apuc eu sa le vizionez si sa scriu pe dansele continutul... cu carioca rosie...
pozele la poze, filmele la locul lor, documentele profesonale puse cu strictete in husa gri...
si iata cum am intrat intr-o alta lume... mii de poze cat monitorul... eu in 2005... eu in 2006... ba-n italia, ba la mare, ziua mamei de-acu' 2 ani, cheful de craciun din 2007, tortu' pe care scrie 50 si tata zambeste chel langa el...
eheee... o lume-ntreaga... o viata-ntreaga...
si iau eu husa cu cd-uri si dvd-uri vechi ... si ma scufund intre zambete, chipuri dragi, locuri cunoscute sau vazute in graba... cate-o limba scoasa fotografului, ori cate-un zambet studiat...
iau o pauza azi de la prezent. vreau sa retraiesc pe fuga, clipe pozate in ultimii ani din viata zbuciumata a portocalei...
va pup!

Ela

Read more...

oboseala mare

ieri am predat cheile apartamentului din unirii. imi era sufletul greu, aveam lacrimi in ochi si o ultima privire spre balconul drag mi-a sagetat inima. imi simt palmele grele, iar unghiile tradeaza saptamani intregi de truda. am colectie de detergenti, tehnici noi de curatat si frecat gresie/faianta/mobila/tamplarie.

teoretic trebuia sa fie prima noapte in casa noua. am dormit insa tot la mama.

in noul apartament e inca miros de diluant, vopsea de ulei si alte solutii toxice. pentru a-mi cauta costumul cu care sunt azi imbracata, am rasturnat un sac de haine. n-am mai reusit sa le bag inapoi. ce rost ar mai avea, oricum in dupa-amiaza asta incepe sortarea si repartizarea ...

da... e vopsit, curatat ... in 2 apartamente. un apartament cu 2 camere are 9 usi! le-am vopsit pe fiecare parte de 2 ori. un toc de usa desfasurat are suprafata mai mare decat usa. mai am geamurile de spalat, dar pentru asta e nevoie de lama, si rabdare... multa rabdare...

vineri am primit un mail de la un institut cu care sunt in parteneriat. pana azi la 12 trebuia finalizat un buget. s-au realocat sumele. mda... am citit mailul azi dimineata. am fost nevoita sa scurtez din ore sa-mi fac si datoria de manager de proiect.

m-a sunat si conducatorul tezei. se precipita lucrurile si ar cam trebui sa sustin anul acesta teza... sincer, ultima varianta listata, cea pe care erau trecute observatiile, nici nu stiu in care cutie de sub care sac o fi...

e luni. sambata si duminica am muncit fara oprire. sunt obosita si e luni... ma doare spatele, am febra musculara la brate, iar periuta de dinti imi e in poseta...

Ela

Read more...

curatenie

munca in casa m-a deprimat intotdeauna... plictisitor, nimic deosebit.
in timpul liceului adoram sa fac ordine intre lucrusoarele mele. odata cu finalizarea tezelor, ori chiar dupa finalizarea semestrelor, imi sortam nimicurile... adunam chitzibusuri, actibilde, bilete, ambalaje, hartii mazgalite la ora de romana, schite pircalite la ora de istorie... chiar si acum am biletul de intrare la balul bobocilor din 1998... are autograful lui Alin Oprea de la Talisman... ehee... vremuri bune...
curatenie mai faceam dupa sesiuni mai apoi... cutiile cu amintiri se umpleau cu poze, felicitari, vederi... lucruri mai concrete... detaliile nu le mai bagam in seama, si aruncam cu usurinta nimicurile care le strangeam copil fiind...
acum... pastrez acasa la mama franturile trecutului... eu am cutii sigilate... altii or fi avand vre-o lebada in care pote au vre-un medalion cu insemnatate speciala, ori pastreaza vre-o rama uitata intr-un sertar vechi..
acasa la mine (sau la atii avand in vedere ca stau in chirie)... in apartamentul asta linistit, cu parfumul celor doi salcami din fata blocului, care miros atat de bine la ceas de seara dupa o ploaia scurta revigoranta, viata incepe sa intre in normalitate... iar aminitrile sunt in mine... o piatra gasita in mediterana, o poza intr-o rama... sterg praful... imi amintesc o fractiune din viata, e drept... insa am invatat ca lucrurile materiale sunt efemere...
nu e usor sa faci troc. e greu... dar asta te caleste pentru viata asta atat de cruda uneori. nu e bine sa fugi de trecut. e ca si cum ai fugi de propria ta viata...
azi... curatenie inseamna altceva... am camara, balcon, baie, 2 camere... si un hol in care trebuie sa pastrez ordine si curatenie... sa nu mai povestesc de bucatarie, unde intotdeuna exista vase de spalat, ori seminte aruncate pe jos de cei doi canari care au mai ramas...
uneori, cu cat muncesc mai mult in casa, am impresia ca sufar de oscilatii temperamentale...
intr-o oarecare masura, cred inca ca munca ciclica si repetitiva este deprimanta. chestiile casnice sunt actiuni fara cap si coada... ori eu prefer actiuni pe care sa le pot finaliza, iar fara o concluzie satisfacatoare devin stresata.
dar, parerea unora ( cu care uneori sunt de acord) este ca nu destinatia e importanta, ci actiunea in sine... asadar, ar trebui sa fie interesant sa stergi praful, sa dai cu matura, sa speli vase, sa faci ordine... hm?!?
munca in casa nu are nici o descriere ca meserie... chestiile astea casnice pot fi epuizante... si rar membrii familiei apreciaza volumul de munca investit in prepararea cinei sau curatarea baii, spre exemplu...
aprecierea celor din jur, sau mai bine spus lipsa ei, poate fi frustranta... e trist cand stii ca oricat de mult ai munci, peste putin timp, din neglijenta unora sau ignoranta altora, iar va fi dezordine si va trebui sa o iei de la capat...
multe femei isi asuma inca aceasta responsabilitate... multe dintre ele au servicii cu program intreg, si nu se mai pot mandri cu o casa impecabila... (si trist este faptul ca marea majoritate a barbatilor continua sa se eschiveze de la spalatul vaselor... )
targeti singuri concluzii destepte, ca eu am de spalat baia... diferenta e ca acum... nu prea are cine sa aprecieze asta...
Ela

Read more...