pitzi vs emo

cizme rosii... mers de felina in calduri... bulane sanatoase si o fusta plisata pana la jumatatea gambelor. par revopsit si intins cu placa... geaca cu blanita, poseta animal-print tinuta pe antebrat ca-n schita de mai jos. ma apropii... parfum puternic. prea puternic.

depasesc. soc: copila avea vre-o 16-17 ani... era excesiv fardata cu mov. buze roz... esarfa rosie ca cizmele...
nu mergea la club. era inainte de 8... mergea la liceu... tinea in mana telefonul multifunctional, iar in casti rasuna "sunt mare mare gagicar/ si la femei n-am adversar/ si nu ma satur de amor/ si toate femeile ma vor"... apoi a schimbat. lady gaga...trec de usa liceului si dau de alt exemplar. asta asculta la casti cred nirvana. par negru de negru, tot intins cu placa (cre' ca asta-i un produs bine vandut). demachiatu' sa pare ca este o notiune necunoscuta pt. tanara ... ochii-i erau pierduti in spatiu... manusi mov cu degete taiate(iata o culoare foarte purtata) , unghii negre si tenesi in dungi...daca-ar fi sa aleg si n-as avea decat optiunile astea 2, as dori o fata-emo. in cazul baietilor, prefer totusi unu' macho. slabanogii fardati in jurul ochilor... ma infricoseaza...

tipul asta de copii, or fi avand in comun .. varsta, liceul, fumatul si calcatul ierbii, aroganta, si sindromul "nimeni nu-i ca mine" ( numa' inca 3/4 din adolescenti...)

ela

Read more...

o mare incercare

gura imi era uscata... vorbele imi erau cunoscute. le rostisem de zeci de ori. poate nu chiar in ordinea aceasta. prezentam totul cu un usor tremur in glas. credeam ca dupa 2 minute genunchii vor inceta sa tremure. n-a fost asa... emotiile le-am simt inca mult timp dupa-aceea.

conducatorul meu imi zambea parinteste, surprins. cateodata cred ca imi tragea cu ochiul. privirea imi poposea des asupra unui domn carunt, inconjurat de o aura curata. privire severa, trasaturi dure, tinuta demna... parea ca nu e de pe la noi...

dupa tirul de intrebari venit din partea unui filozof, a venit randul dansului. s-a prezentat. si atunci in fiinta mea a inflorit spertanta. i-am citat articolele in teza. in pozele din carti parea mult mai batran, dar varsta lui impunea un respect de temut. era privit cu teama si retinere de toti cei prezenti. dar ... cum sa-ti fie frica de omul pe care "l-ai citit" cu cea mai mare placere?

locuieste peste ocean de multi ani... intamplator era in cluj. a venit la sustinere de curiozitate, afland de tema tezei mele, care se pare ca il interesa.

teama din ochii conducatorului meu s-a transformat in uimire, atunci cand dupa alt sir de intrebari, precizari, "americanu' " mi-a propus o colaborare pentru viitor...

teza a fost votata in unanimitate de cei peste 25 de profesori din sala.

erau si tineri doctoranzi fara drept de vot, insa curiosi de ce se intampla...

era cald... peste 60 de suflete intr-o sala mica. eu si ei... eu si ideile mele... ideile mele si ei... un triunghi isoscel care s-a colorat in portocaliu.

nu sunt foarte modesta de felul meu... dar nici nu vreau sa fiu! am fost buna! prezentarea a iesit bine si aprecierile au fost chiar peste asteptari!

conducatorul m-a pupat parinteste pe frunte. are si el o fata de varsta mea... e in germania... cred ca ii este dor de ea...

tata a avut emotii. ma astepta in masina... mirosea a prea multe tigari si cred ca a si lacrimat de bucurie...

iar eu... sunt fercita!

Ela

Read more...

ale tineretii valuri...

in fiecare zi ma intalnesc cu ei... tineri, amuzanti, sfiosi, neastamparati...

am decis. nu mai vreau sa stiu detalii despre ei, nu-i mai intreb lucruri personale... ma simt o Cruella De Ville, care le cere informatii despre sorocul "pet"-ului... unii dintre ei ma impig in casa lor cu forta... si in 3 minute ma trezesc la masa, cu bunicul care are parkinson, cu fratele mai mic inca sugar, si in farfuria mea domneste o felie de paine cu zacusca, inca calda...

lucrez cu oameni. cu tineri, copii sau adulti... ii vad saptamanal. poate mai des decat imi vad familia...

si totusi, fara sa vreau, vad detalii...

in grupele in care sunt doar baieti tihneste pacea... fiecare isi vede de treaba lui, unii vor sa para mai deosebiti, altii, care chiar sunt, pastreaza stingheri, linistea, in coltul lor...

daca sunt si fete, se simte o competitie stresanta... e galagie, fosnet de materiale stralucitoare, zambete pline de ruj, ochi migdalati care clipesc des...

uneori, deosebitii intalnesc ochii migdalati. dupa un timp le sterg rosul buzelor, lasand o urma roz, intinsa... iar negrul tusului sa prelinge spre coltul buzelor...

alteori, stingherii privesc prin ferestrele salii de seminar cum trec norii... si le apare-n gand icoana unui zambet suav cu ochi migdalati... unii reusesc sa stapaneasca situatia, altii se lasa prada ingerului... mor incet si apoi vor invia transformati, blestamand ca cineva le-a aruncat femeia-n cale... doar ca sa le faca rau...

azi... deosebitul a jignit ochii migdalati. stingherul le-a venit in ajutor, dar a cazut prada...

ela

Read more...

frenezie...

o pedala de acceleratie apasata prea agresiv...
daaa...ma las invaluita... nu mai stiu cine sunt si as vrea sa descoperi tu...
vreau sa fiu roua ce se prelinge tremurator pe pieptul tau, sa simt caldura...
un vant de primavara imi rasfata partea stanga... zambesc... e bine...
o mana imi scrie grabita gandurile tale... rad din suflet... sunt identice cu ale mele!
fiecare vorba a ta ma picura... vibrez...
poate daca te-as atinge, degetele mi s-ar dizolva, iar trupul meu lipit de al tau s-ar topi ...
din ce in ce mai avida, simt nectarul cum imi clocoteste-n vene... si picura cu zgomot dincolo de jumatatea clepsidrei...

Read more...

10 about me... today...

1. sunt obosita ca un caine care a cutreierat lumea sa gaseasca mormantul stapanului...
2. ascult o muzica de urlat la luna de pe un blog oarecare...
3. imi doresc sa dorm si sa ma trezesc saptamana trecuta...
4. pot muta si muntii din loc pentru cineva... dar uneori, cand ajung cu muntele in brate la destinatar... imi poate trece prin minte sa-i dau (destinatarului) drumul din varf...
5. pot fi un vanator indragostit de iepurele care-mi sare in fata... poate parea dragalas... si poate chiar l-as lua acasa sa imbatranim impreuna...
6. recunosc ca e o arta sa arunci pietre in cel care-si deschide sufletul... (si atunci ce solutie are nemernicul? .. se autoflageleaza... face experienta "cat pot rezista fara "... )
7. exista ceva bine infipt in fiecare rid al gandului meu si-n fiecare cuta a sufletului... n-am unde sa ma ascund de el ... m-a invadat ...
8. evoluez spiritual, invat sa iubesc neconditionat, neasteptand sa primesc nimic inapoi...
9. construiesc castele de introspectie psihologica pe seama unei vorbe... caut sensul vietii si concidentele sortii uneori acolo unde explicatia este mai mult de cat banala...
10. ... is nebuna, stiu!
    

Read more...

ambiguitatea cea mai prezenta a fiintei noastre, B&R

... nu e nici zi, nu e nici noapte, nu este pamant, dar nici cer …
e doar un razboi aprig intre lumini si umbre... stiu ca lupta tine de cand exista lumea, de cand exista timpul... nu vad un invingator dar nici un invins (nici nu-mi doresc)…
joaca asta de-a razboiul e o joaca cu mintile noastre, cu sentimentele, gandirile, trairile ...
de mica am invatat sa ma joc asa, de cand mi s-a insuflat teama, credinta, de cand m-a invatat bunica sa deosebesc binele de rau sau raul de bine...
lupta asta este in sufletul meu permanent... este o povara pe care o ducem de fapt toti ... dovedind ca in fiecare din noi exista lumini si umbre, dar niciodata in egala masura...
ingerul blajin de pe umarul meu drept ma sensibilizeaza cand simt parfumul unei flori, cand vad zambetul unui copil... in stanga e un demon mic si hidos ... ambii imi controleaza mintea!
cand am impresia ca unul a pus stapanire totala pe mintea mea si celalalt a disparut, ceva schimba echilibrul si o iau de la capat...
exista o balanta intre cele doua puteri care odata distrusa ar sfarsi joaca, iar marionetele de noi nu ne-am mai avea rostul... si ringul de lupta ar fi gol …
B&R sunt instrumentele care nasc judecatile pe care le facem...
DAR! B&R nu sunt insa niciodata alegeri impartiale, pentru ca fiecare le consideram privindu-le din prisma exercitarii dreptului nostru la ratiune si logica...
cred ca B&R sunt inventate! de ce? ... poate pentru a scapa de sentimentul unui destin in care noi insine suntem doar instrumente...
nu putem face abstractie de imperfectiunile fiintei umane ... inventind pana la urma o morala prin care sa denaturam destinul...
B&R ne influenteaza in creearea de compromisuri, ne determina sa identificam mai bine scopurile pe care le urmarim (ori sa fim total derutati )...
vreti si concluzii ? ...
1. ador sa dansez singura prin casa, sa iubesc si sa visez ... si e atat de BINE...
2. 78 de puncte de suspensie... ( si cu inca 3, 81 )

Read more...

fara titlu.

simt o satisfactie incredibila cand iti ucid privirea 2D cu zambetul meu ironico-pervers. nu ma cunosti, nu te cunosc, ma zbat in visare, dar nu mai mai satur privindu-te... te confund cu o iluzie… cred ca stiu ce gandesc si simt, dar poate nu am nici cea mai vaga idee... suntem doua umbre ... aparem, apoi disparem…te-ntrebi daca sunt reala, ma intreb daca existi cu adevarat... imi spui ca sunt frumoasa, dar nu m-ai vazut azi.... mi-e sete de incertitudine, mi-e sete de tine ...

crezi ca esti elegant in camasa alba, cu flori in mana si complimente pe buze? vrei sa fim sinceri? hai atunci sa ne dezvelim… complet, ce naiba... nu vreau sa-ti vad doar ochii mincinosi sau gura carnoasa... te vreau gol in fata mea. intelegi? te vreau gol… de sentimente, resentimente, amintiri ori sperante ...

Read more...