Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările

bobul de aur din nisip...

>> 16 ianuarie 2010

astazi am finalizat o lucrare... am predat-o insotita de sticla de wisky necesara. si totusi... e primul pas inainte de marele stres. am pierdut ani, zile si nopti din viata mea... in care cei dragi isi doreau prezenta mea, in care m-as fi putut bucura de soare, zapada, prieteni, familie... le-am petrecut in fata laptopului, suspinand, analizand...
nu poti lucra la o teza de doctorat in fiecare zi. e nevoie de concentrare, de zile si nopti consecutive, de saptamani furate de la prieteni, de la rude... de intelegere, diacritice, ajutor, bani, timp...
subiectul l-am gasit din intamplare in urma cu 4 ani in timp ce eram bursiera-n Belgia... contributiile le-am aflat ba in timpul orelor de seminar, ba la vr-o ora de master, iar ideea mareata am visat-o... era o dimineata de primavara. in 2 ore ma infiintam la usa unui bun coleg informatician. era nevoie de ajutor de specialitate... astazi teza mea e gata...
a fost nevoie de corecturi, de modificari, de aranjari in pagina...
acum simt ca e finalizata o etapa, insa e inceputul... sustinerile imi vor da batai de cap... birocratie exagerata, bani prea multi, drumuri, emotii...
multumiri celor care m-au ajutat, si au incredere... dar si celor care nu... poate ei m-au ambitionat cel mai tare...
Spaţiere de la stânga la dreapta
munca la teza si nebuniile specifice sfarsitului de semestru m-au facut sa incep in forta acest an... dar nu vreau sa detaliez partea asta... vreau sa scriu, ca sa-mi anintesc peste ani de zile, ca totusi, in amalgamul acesta de evenimente, am trait 2 ore divine...
zburatorul meu, m-a rapit dintre diacritice, note de subsol, anexe si refacerea figurilor... si m-a lasat in mijlocul unei mase de oameni... priveam cu sfiala dupa multi ani sala de spectacol a palatului culturii. era plina de oameni linistiti. zumzaiau. apoi s-a facut liniste. au intrat pe scena tineri, varsnici, femei si barbati... fiecare isi ocupa locul... unii isi imbratisau violoncelul, altii mangaiau alama stralucitoare a instrumentelor de suflat, vioristii isi lasau capul pe cutia lor magica in timp ce fluturau zeci de arcusuri. apoi s-a facut din nou liniste. a intrat el. dirijorul filarmonicii din targu mures. un japonez cu parul lung si des, care zambeste sfios. este nascut sa stea in fata muzicienilor si sa-i conduca spre rai...

in viata mea, nu foarte lunga, am trait momente cand doream ca imaginea din fata ochilor sa ramana pe veci in biosul meu. unele au si ramas... a fost si un moment cand cineva mi-a atins mana si gestul lui s-a imprimat pe inima...
... iar aseara, muzica scria poezii, picta in culori pastelate, mazgalea schite, scuplta in piatra, modela in lut umed, imbobocea trandafiri, exploda, se stingea, murea, facea amor, scufunda corabii, iubea fecioare, calarea cai pur sange, broda matase...
tanara soprana avea un colier stralucitor... si doua inele masive... cu o atitudine de actrita si o voce studiata si exersata la scoli inalte din europa, a cucerit pe loc publicul... barbatii au ramas impresionati, iar femeile isi aratau o invidie pretioasa...

japonezul meu drag...



si una din ariile care poate starni furia marii...


ela

p.s. http://www.filarmonicams.ro/arhiva_audio_ro.html

Read more...

After Eight

>> 24 septembrie 2009

m-am gandit la formula fericirii. cum naiba sa fac eu procentu' ala (vezi postarea cu "convestatie pe mess") de 5%?
ce ma face fericita? pai... am o stare euforica cand... savurez ciocolata.
cu efecte benefice sau mai putin, nu conteaza... mie-mi place si-o mananc!
ce-ti poate aduce satisfactie mai mare decat sa savurezi o tableta de "After Eight", langa o ceasca de ceai ori o cafea... un invelis de ciocolata subtire, cu fondant surprinzator... de menta...
draga mea, daca vrei sa te simti rasfatata, din eleganta cutie, ia racoritoarea ciocolata si las-o sa-ti inunde papilele gustative...
dragul meu, daca o iubesti, ofera-i in dar cutia magica cu tablete de vis... si cu siguranta va fi recunoscatoare!
Ela

Read more...

conversatie pe mess

>> 21 septembrie 2009

ce-mi zice azi un preten: "barbatul ideal tre sa aiva cat de cat bani. sa fie mai prostutz (dar cu studii). sa-l potzi manipula cum vrei. sa-tzi faca un copil de care sa aiva el mai multa grija tu mai mult sa te bucuri de el. "
ela: si femeia ideala?
pretenu': eee femeia-i curva
pretenu': nu-i ideala
ela: esti fericit?
pretenu': daca insumezi momentele unei zile a unei saptamani in care esti fericit si daca-tzi da peste 5%
pretenu': inseamna ca esti fericit
pretenu': pt majoritatea oamenilor asta inseamna fericirea 5% de clipe frumoase de zambete fara rost etc
pretenu': restul e rutina
pretenu': si fericirea e ceva efemer
ela: ai o metoda de calcul tare ciudata
pretenu': cateodata nici nu sti cand esti fericit
pretenu': poate doar dupa ce a trecut sau nu mai e acel moment
ela: deci... esti sau nu fericit?
pretenu': iau viatza asa cum vine si incerc sa iau tot cei mai bun la momentul respectiv din ea
pretenu': ca vb aia-i
pretenu': acuma esti acuma nu esti. sunt fericit, da.
ela: si iei ce-i mai bun din ea?
pretenu': am spus ca incerc .... uneori reusesc alteori nu
pretenu': dar ma bucur cand reusesc si incerc sa nu ma intristez prea tare sau prea mult timp cand nu reusesc
ela: si cum iti dai seama ce-i mai bun?
pretenu': pai omul face alegeri tot timpul in functie de coordonatele spatiului si timpului in care e si de care e influentzat
pretenu':deci totul este relativ. ce e bun in momentul si locul asta de acum poare fi rau in alt moment...
pretenu': problema apare cand faci calculul
pretenu': tre sa fi obiectiv
pretenu': sa raportezi actiunile, alegerile sentimentele si tot, la momentul la care au avut ele loc


ela

Read more...

sacrificii...

>> 30 martie 2009

mesteri cu aripi de sindrila care se prabusesc si mor, reedintand mitullui Icar, Ana lui Manole... motivul sacrificiului il intalnim destul de des... in arhitectura, muzica, teatru, tehnica, pictura, religie (foarte nasol pt preotii catolici...) .

jertfirea de vieti sub forma de ofrande e poate depasita (sau nu), insa, sacrificiul salasluieste si azi in noi... sub alte forme. mda... sugrumate de etica sau moralitate... si sisteme diferite de valori. ma reantorc la povestea mea cu B&R, amintind ca in ratiunea omului exista o balanta: B&R in cantitati etern egale. nu poate exista bine fara rau dar nici rau fara bine!

de ce exista sacrificii? poate pentru ca altfel nu am mai savura atat de intens... unele momente...

personal, sacrific timp, $, dragoste, confort, liniste, uneori pot renunta chiar si la trecut... sau prezent pt vise pictate in viitor, ori... la viitor pentru clipele nebune de azi, muncesc prea mult ... pentru zile mai bune, familie, renunt la multe lucruri pt a-i face pe altii fericiti sau pt a-mi atinge telurile.

si acum aud comentarii... tu? sacrificii? pentru altii? tu? cea mai egoista persoana pe care am cunoscut-o vreodata? da fratilor! eu! si credeti-ma ca imi e mai greu decat altora sa fac sacrificii... si nu glumesc!

nu joc la loto... ma ingrijorez cand primesc ceva gratis... pentru ca intotdeauna ma intreb care e sacrificiul sau pretul pe care-l voi plati pentru asta. nu vreau nimik gratis... fara efort sau sacrificii!

ai fost fericit? ... vei plati pentru asta! si uneori, viata e mai inteleapta ca noi.... ori mai curva... isi ia singura ofranda, fara ca noi sa fim constienti ori sa dorim asta...

nu putem avea totul... nici nu e bine sa-l avem!

ar fi impotriva ciclului vietii sa ne indeplinim dorintele fara pic de efort? n-ar mai avea sens...

sacrificiul e in mine... in felul meu de a fi...

Ela

Read more...

of! femei , femei.. e plina lumea de nabune ....

>> 2 martie 2009

primesc si eu cu ocazia venirii acestei primaveri preaminunate, o multime de slydeuri care mai de care, care imi aminteasc de statutul meu privilegiat de femeie. in functie de expeditor, le mai citesc...
cu toate ca inteleg importanta marketingului viral, pe mine personal ma enerveaza toate mailurile care incep cu "Fw".
iata in cele ce urmeaza, secvente dintr-un astfel de mail incantator:
ce a vrut sa spuna poetul ?

Inca din primele versuri, autorul plaseaza actiunea intr-un mediu trist, sinistru. Prin folosirea cuvantului intotdeauna, poetul ne trimite intr-o lume magica, interzisa muritorilor de rand. Efectul este completat de plasarea protagonistei in lumea reala, cu trimitere directa la "casa mai mare", "masina mai scumpa", "copii mai buni la scoala", "un sot ce repara .... mai multe ".
Comparatia personajului principal cu femeia ideala, perfecta ( in acceptiunea autorului) ne duce cu gandul la scurgerea ireversibila a timpului, autorul reusind astfel sa imbine prin folosirea cuvintelor "intotdeauna" si "accepta circumstantele", atat infinitul cat si perenul.

Folosirea cuvintelor nu este deloc intamplatoare. Elementele "casa mai mare", "masina mai scumpa", vin sa sugereze faptul ca femeia ideala este un om asemeni noua, care insa, conform preceptului ideatic, este si frumoasa si desteapta, chestiuni imposibile pentru muritoarele de rand.( da' pe drecu'!)
Folosirea expresiilor "casa" si "masina" fac trimitere la stilul de viata al marilor padisahi si nu este deloc intamplatoare. Acestea ilustreaza verticalitatea convingerilor femeii ideale, care nu opereaza cu jumatati de masura. Totul sau nimic pare a fi deviza dupa care se conduce.

Versul "cu sot care repara MAI MULTE prin casa" are un sens metaforic. Ea prezinta maturitatea dragostei dintre cei doi, care tinde spre perfectiune. Acest lucru este confirmat si de termenii cu care este descris rodul acestei iubiri: "copii mai buni la scoala".
Hiperbola "sot care repara mai multe prin casa" descrie in profunzime calitatile greu de egalat ale iubitului, el fiind o fiinta unica.


Ultima strofa descrie realitatea crunta, pe care n-o mai detaliez (deoarece am ore si ma asteapta studentii in fata usii), insa nu pot pleca fara concluzie. (logic)

"unde dragoste nu e, nimik nu e." deci, "inca o data, iubeste-te!"
cu alte cuvinte, egoism pe plan sentimental, si laba...fizic.

o zi faina sa aveti!

Ela

Read more...

si daca ti-e dor... ia mai bea un pahar de apa ...

>> 26 februarie 2009

Era o perioada a tineretii mele, in care cineva m-a pus sa aleg: "dragoste platonica sau iad si agonie"(fara sex, nemetaforic).
Platon asta... definea dragostea suprema ca fiind dragostea pentru Dumnezeu si om in sine (deci pentru umanitate in general). Si credeti-ma pe cuvant, am luat 9,90 la bac la Filozofie, chiar daca am ales materia asta in defavoarea informaticii si nu am atestat de programator.(oricum nu imi folosea la nimik...)
Iubirea platonica in schimb, e stadiul acela in care nu mai iubesti doar un corp, ci si un suflet, ideile si principiile lui, gandurile, tot ceea ce tine de interiorul corpului care ti-a atras interesul la inceput... eu stiu ca nu exclude sexul, insa na... (si la copiator ii spunem xerox.)
Iar aceasta dragoste platonica poate cica sa atinga idealul cu orice pret, incat de atata gandire si constiinta nu mai este loc de nimic concret. :))

Concluzie:
Platonicul este abstract, absolut, perfect, nirvana, ideal, utopie. Iar toate acestea sunt intangibile!
Un barbat si o femeie care se iubesc cu adevarat nu pot fi simplii amici ca doua frunze aidoma pe-o creanga... se pot abtine, isi pot reprima impulsurile sexuale, se pot mintii unul pe altul si pe ei insisi, se pot preface ca se-nteleg ca fratii, deci.. se pot imbata si cu apa rece...

Ela

Read more...

Blogger templates made by AllBlogTools.com

Back to TOP