Se afișează postările cu eticheta trecut. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trecut. Afișați toate postările

imi apare-n vis...

>> 9 iulie 2010

el, cel care vine dintr-o poveste veche... a fost trecator... a zburat ca adierea unei pene... insa atunci cand a cazut, au murit toti dinozaurii... petale de flori pe metal rece... brate puternice... ochi senini, incercanati si obositi... lacrimi... taste... ploaie... sinceritate... stanjeneala... rugaciuni... noapte... din nou noapte... intuneric... tuse roz... un suflet prins intr-un tablou pentru eternitate... in secret... lacrimi... suspine... minciuna... moarte...frica... durere...
i-am eliberat intr-o zi sufletul... dar imi apare-n vis... i-am daruit tusele vii... a multumit cu ochii in pamant...
n-a fost iubire... a fost mult mai mult... si pentru asta am mintit... si pentru asta l-am eliberat...
du-te departe! si fii fericit... barbat cu sufletul si ochii de copil...
ela



Asculta mai multe audio Muzica

Read more...

felina portocalie

>> 7 iulie 2010

regina tzilu m-a muscat... noi, felinele nu ne prea suportam... afurisita matza...
m-a muscat, dar n-am simtit...
ca si eu am fost la randul meu felina... si ceream afectiune, si rasfat. insa, cum ma plictiseam, cum o zbugheam....
am fost o felina portocalie... imbatranesc... si am toane, si mofturi si ifose...
stiu... ca pui imi lipsesc sa ma-mplinesc ca femela pe acest pamant. nu-s inca curioasa...
mana la care tanjea felina din mine, mi-a aratat azi o rama goala... in locul odinioara portocaliu, va aparea poate o alta femela, poate si pui...
si totusi, rama aceea spune povesti nepovestite... si mana tanjeste la randu-i dupa blanitza mea portocalie... cu toate c-a fost muscata si zgariata de atatea ori...

ela

Read more...

betie

>> 17 mai 2010

amintirile. uneori sunt atat de vii incat vorbesc singura pe strada. alteori, incerc in propria imaginatie sa modific o poveste deja traita. sa-i dau o alta continuare...
deseori imi schimb frecventa batailor inimii... doar printr-o simpla amintire...
am realizat ca sunt secvente din viata mea pe care le pot viziona mental... sunt atat de incredibile si impresionante incat aproape as jura ca fac parte dintr-un film mut, si nu din viata mea...
de ce inchid ochii la secventele socante din filmele de groaza? probabil ca toti oamenii normali au posibilitatea de a se autoproteja... asa e si cu aminitrile dureroase. le vad mintal insa uit ceea ce e mai socant. asa cred ca e normal... daca e altfel, probabil ca as avea nevoie de ajutor de specialitate...
amintirile fumoase imi vin rar in minte... uneori zambesc vazand o poza veche, citind o scrisoare ingalbenita, trecand pe langa-un loc mai special, fredonand un refren demult uitat...
eu si cu mine ne gandim de multe ori la viata portocalei. avem amintiri preferate pe care le vizitam deseori...
insa, cand eu si cu mine dam peste o persoana draga portocalei, alaturi de care s-au cladit amintiri, robinetul trecutului incepe sa cuga... si curge asa, pana cand pluteste portocala in butoiul plin cu melancolie de robinet...
trista este insa mahmureala betiei involuntare, care duhneste a clipe sublime din trecut. si-atunci, durerea de cap e imensa... ori ca ochii din poza n-au mai stralucit demult asa, ori poteca-i asfaltata, iar viata-i uneori banala ori prea complicata, dupa caz...
ela

Read more...

Blogger templates made by AllBlogTools.com

Back to TOP