tentatii neinterzise

pot sa-mi vand sufletul pentru...

- 3 minute de tacere, langa o cafea intr-o dimineata, pe terasa Heroes din vama ...

- o ora de inot intr-un bazin mare, luminat feeric... sa intru incet, iar apa albastra si limpede sa faca valuri discrete... apoi, sa simt cum apa sa se scurge cu picuri grei pe pile, sa savurez pe nerasuflate un pahar de suc din portocale proaspat stoarse...
- pui nanjing cu orez si curry - o specialitate chinezeasca, intr-o farfurie mare, ornata discret... - o-nvartita cantata de tarafu' meu... si sa ma joace Petrea...
- o plimbare cu barca...
- ochii lui...- ploaia de noiembrie, Iulia, Alex, ciocolata fina cu crema de menta, o noapte la tara, calea lactee, foc de tabara... etc. etc. etc.

ela

Read more...

autumnala tarzie...

ma chinui sa nu ma gandesc la nimic... ma supara azi ploaia... se loveste de geam asurzitor. nu ma lasa sa nu ma gandesc la nimic. si tastele. azi suna prea tare. vreau liniste... vecina de sus a spart un pahar... am auzit fiecare ciob... si ploaia... cred ca vrea sa intre sa ma spele... de pacate... nu reuseste decat sa provoace demonii din mine care nu ma lasa.... ma streseaza .... plecati!!!!!! degeaba...nu pleaca...rad de mine... sadic si asurzitor... imi vine sa ies pe strada si sa urlu... sa zgarii cu unghile rosii asfaltul plin de mocirla... si sa scot un urlet de lup flamand... apoi sa se asterne linistea...pe strada, in cartie, in oras... izvoarele sa nu ma susure, leul sa se transforme intr-o pisica fricoasa, marea sa nu-si mai trimita valurile pe tarm, pasarile sa nu mai zboare, copii sa nu mai planga, leaganul sa nu mai scartie.. ploaia sa taca, dar sa ma ude... sa ma spele...noiembrie 2009... noiembrie zgomotos si parsiv... vreau sa plece demonii toti... sa coboare ingerii, mocirla sa fie alba...
.........................si sa ma ninga decembre...

ela

Read more...

ploaia de noiembrie

adolescenta fiind, am inceput sa ador frunzele ude ale plopilor, baltile ca niste ochi de reptila, modul in care manipulam limbile ceasurilor odata cu sfarsitul lui octombrie, vantul, mainile reci, aroma dulceaga unui vin alb, si o anume casa a scarilor, unde ne inghesuiam sa ne adapostim de ploaie...

in fiecare an astept frigul si ploaia de noiembrie... stiu ca e octombrie, dar mie imi place sa-i zic si-n septembrie ca e ploaie de noiembrie. trebuie sa fie intr-un anumit fel, sa fie "de noiembrie"... grea, sanatoasa, puternica, gri, plina de aduceri-aminte si rece...
azi, e frig si ploua... sunetul picurilor sfarsind pe geamul aburit ma fac sa tresar, ca si cum as vedea siroaie de sudoare pe fruntea iubitului istovit. apa asta, cazuta cu grandoare din cer, parca ma adapa...
imbratisarea de noapte buna e placuta, are chiar si un rol practic. e bine sub plapuma. nu pornesc centrala. n-are rost, oricum deplasarile sunt scurte: frigider, baie.
daca e nevoie sa merg dupa paine, iar afara ploua, ma supun sireata. ma bucur ca am motiv sa ma smiorcai ca o copila rasfatata. un dus prelungit, cu apa fierbinte, si ma pot cuibari ca o gaina cu ou, intre asternuturile mele portocalii.

sunt o comoda lenesa, care adora sa caute cu privirea imperfectiunile de pe tavan...

ma intreb: daca m-as intoarce in timp, cu simtirile si ratiunile de azi... oare as iubi la fel de mult ploaia de noiembrie?

Ela

Read more...

10 minute la o ora

marti, miercuri si joi am ore de la 8 la 6... mi-e ciuda ca nu am timp sa-mi concentrez gandurile in postrari. ziceti sa nu mai scriu. nu pot. e deja obsesie.

trebuie sa scriu scurt, repede, in 10minute.

afara ploua lasciv. e vremea perfecta pentru a debita idei. fac pelerinaje din cand in cand in mansarda mea draga. citesc ce-mi fac amicii de pe net: gina ne invita la lectura. scrisa de ea, ori de alti autori deosebiti. natanticu ma invita la film, nea costache mi-a demonstrat ca exista profesoare de istorie care nu stiu cine-i hitlăr. trex vrea s-o cucereasca pe andrea, care mai nou scrie postarile in engleza. sa fie george impricinatul? lavi e trista, bia si-a amintit de muselim-selo, vasi e la epilog...

eu am intarziat la ora...

sa nu va opriti prieteni dragi !

va imbratisez cu drag!

Ela

Read more...

vreau sa-mi fie frig!

am o senzatie aiurea de claustrofobie...
stau in mansarda de la universitate si ma sufoc...
afara nu e soare, e o atmosfera apasatoare si grea... aud un cuc departe... am deschis 3 geamuri si usa e sprijinita de-un ghiveci din ceramica... sa se faca curent...
degeaba, tot cald e... si hainele astea subtiri se lipesc scarbos de pielea mea.
din cand in cand mai simt o adiere usoara... poate vine ploaia... ce bine-ar fi sa vina ploaia... peste orasul asta... peste noi... frunzele au nevoie de apa... trotuarul e insetat ...

azi noapte nu am putut dormi. era cald in camera mea, in patul meu...
azi nu pot gandi... nu ma pot concentra... sunt irascibila si am chef sa ma cert cu toata lumea...

promit ca daca vine ploaia, voi sta sa ma ude pana la piele, sa-mi fie frig... frig... frig...

Ela

Read more...

NATURA 2...

am zis in urma cu ceva saptamani ca va urma...
si ... ma tin de cuvant. ( mare lucru)

in primul rand, iata articolul din ziar:
iar concluziile inainte de prima ceasca cu cafea, suuuunttttt:

1. cei de la ziar, din multitudinea de poze puse la dispozitie, au ales-o pe cea care imi place mie cel mai mult;
2. scrie numele lui Petra de vre-o 3 ori;
3. ciobanii sunt vinovati !
4. simt ca am contribuit cu ceva intru' aflarea adevarului;
5. narcisele astea salbatice au un parfum ametitor;
6. imi amintesc de ploaia aceea cu bulbuci din dimineata actiunii... dar pana la urma cerul a tinut cu noi!
7. ciobanii tot ciobani sunt... (ne-au furat panourile... si pentru recuperarea lor am avut nevoie de multeeeee interventii)
8. trufandale... belissimo!
9. mersi Petra pentru dejunul de dimineata!
10. multumiri lui Seba din Ibanesti pentru pari si mai ales pentru tzuica;
11. sa-mi traiasca participantii la actiune si sa ma bucur de ei si pe defileul Muresului, la Timisoara, la banchet, in excursia de la Peles si ce mai planuim noi... ( Nelutzu... de data asta n-ai scapare! )
12. voi stiti ca exista prenumele ALBIN! ... era pedagogul internatului de la liceul silvic din gurghiu... (mai mult namila decat profesor);
13. povestile in miez de noapte din internat... fiind pasionati de tot ce inseamna natura, nu putem sa nu-l amintim pe Figaro, care a facut deliciul serii...
14. e asa bestial sa adormi pe povestirea lui Cartarescu'... si chiar... "De ce iubim femeile?"
15. si ce poate fi mai gustos dupa o zi de dat cu harletzul si vopsit panouri, decat slanina prajita la foc din vreascuri...
16. ma stiu... ( sa fac poze)... (nu-i asa Zsiga? )

Ela

Read more...

déjà vu

ploua... in biroul meu geamurile sunt pe tavan... sunt obosita de viata... picaturile lovesc geamul, din ce in ce mai repede, din ce in ce mai strident... sufletul meu face solfegii pe vivaldi... aud si vantul...
imi place ploaia. in belgia ploua zilnic. era perfect... ma plimbam linistita prin ploaie, si nu era nimeni sa ma intrebe unde imi e umbrela... uneori lacrimile se confunda cu picaturile de ploaie. macar nu dau de banuit si nimeni nu isi intoarce privirea spre mine... cred ca ploaia imi spala pacatele gandurilor...
ploaie... contemplare, deprimare, moleseala, somn, sex, adapare, romantism... un sarut mangaiat de picaturi....
imi lipesc fruntea de geamul rece... aud cum se preling picurii tremuratori atat de aproape... ma indeparez putin, si incerc sa-ti conturez buzele... vantul strapunge din nou tacerea. notele se rasfrang prin ziduri, intr-un ritm nebunesc...
am o senzatie ciudata de déjà vu ...

Ela

Read more...

toamna iubita ...

Nu stiu exact de cand iubesc eu toamna... mic copil fiind asteptam vacanta de vara ... sa nu mai am teme... insa vacanta mare era prea luunga....

In timpul vacantei, trebuia sa merg la tara la bunici. Imi placea singuratatea de acolo. Imi amintesc ca ma trezeam si minute intregi urmaream modelele cu rol de pe peretii camerei. Eram fascinata de atatea modele suprapuse, de atatea culori amestecate pe prosoapele din jurul tablourilor sau al oglinzii. Si atunci, cand visam cu ochii deschisi, totul era foarte detaliat pus la punct in ceea ce priveste viitorul meu. Era un fat frumos, era o cariera, eram iubita de cel pe care il simpatizam .... se cristaliza o viata perfecta. In mare parte sunt multumita. Daca analizez in mare lucrurile, totul e bine. Oricum, niciodata nu putem fi multumiti , asta e clar... si e bine sa aspiram spre mai mult.

Dar sa revin ... trecea vara destul de greu ... uram caldura aceea sufocanta de august. Asteptam sa vina 15 septembrie, nu de dragul scolii, ci pentru ca doream sa socializez, sa-mi vad colegele, si "simpatiile". Am copilarit la casa, si cred ca prea mult m-am jucat singura .... revolutia a adus si o oarecare teama si neincredere, si greu puteam sa ies cu invoirea parintilor. Scoala era aproape... iar singura bucurie era atunci cand venea circul in orasul meu. Se instala in Piata Armatei, iar pentru a ajunge acasa trebuia sa ocolesc drumul obisnuit, si astfel, orice modificare de peisaj o savuram din plin.

De ce iubesc toamna ? Hm... poate reiantalnirea cu colegii ar fi primul motiv...

Alt motiv ? ... Padurea! Da ... priviti din podul Papiului peisajul ! Priviti din capatul bulevardului copacii ... Credeti-ma ! Toamna e cel mai iscusit pictor! E minunat cum combina culorile atunci cand natura moare atat de demn! Stiu ca inceputul toamnei inseamna in general reinceperea activitatilor de orice fel, iar timpul liber e din ce in ce mai putin si ziua din ce in ce mai scurta, ... poate prea putin avem timp sa hoinarim prin natura, insa .....fiecare om, cel putin odata in viata lui, a vazut cum cade o frunza in lumina calda a soarelui timid de toamna ... Mi-am dorit intotdeauna sa imi fac un pat din frunze si sa privesc din el razele de soare care se joaca printre crengile copacilor. Sa fac ochii mici si sa respir mirosul adevarat al toamnei !

E minunata padurea in acest anotimp ...

Din nou ma reintorc la copilarie .. si imi amintesc cum mergeam dis de dimineata la cules de porumb la bunicii mei. Sambata dimineata eram pe camp.... era toata familia acolo.. tata spunea intotdeauna poezii .. si bancuri.. venea si momentul in care ne adunam si mancam branza proaspata si rosii din gradina buncii, slanina cu ceapa, si paine facuta in cuptor ...

Mi-e dor de zilele acelea. .. M-am dus cu tata anul trecut la tara ... bunicii erau la cules .. M-am bucurat din sufet ca mai pot face acea activitate atat de simpla deconectanta .. Dupa doua ore .. eram obosita. A doua zi aveam febra musculara .. mda. . timpul a trecut ....

In copilarie, deabea asteptam sa mananc bostan copt in cuptor. Am incercat sa fac si eu acasa ...degeaba ! Focul cu lemne in soba era secretul!

Daca treci pe langa cetate, aproape de locul unde isi fac miresele poze, te imbie mirosul de castane prajite. Cred ca e singurul loc din oras unde stiu ca se vand castane prajite. De 12 ani pe-acolo trec in fiecare toamna, si de fiecare data zambesc cand il zaresc pe sarmanul comerciant ... pentru ca Toamna e bogata ! Pentru ca toamana e anotimpul belsugului...

Aducand elogiu acestui anotimp, mi-am dat seama ca azi dimineata, trecand podul Muresului , in drum spre scoala, era o ceata groasa, incat nu vedeam la 10 m in fata. Da! Ador ceata. Stiu ca nu e benefica pentru unele persoane, ori pentru trafic... insa e un fenomen rar ... un fenomen putin infricosator, sublim...

Toamna e minunata .... chiar si atunci cand copacii sunt goi, vantul e aprig si tot ceea ce ti-ai dori este un ceai cald si o carte buna ... ori un volum de poezii semnate Bacovia ...

ELA ...

Read more...