am asteptat-o, a venit...

toamna se numara ... amintirile adunate peste an. e intocmai procedeul folosit de bunica cand alege fasolea: doua bune, una rea...

in fiecare an, toamna ma uluieste iar si iar, aratandu-mi ca-i sunt draga, si-i zambeste sufletului... incepe inca o toamna... inca un an c-un dram de intelepciune de daruit...

visez la o toamna rece, cu must facut de bunicu, baut pe nerasuflate din cani de lut... cu mamaliguta si mujdei...

un lac involburat acoperit de ceata... parfumul amarui al frunzelor muribunde... pamantul brumat, aroma bostanilor galbiori copti in cuptor... talangile turmelor ce coboara prin vai... sangele macesilor picurand pe malurile unui rau in care se joaca pastravii... o gutuie amaruie in care tocmai mi-am infipt dintii... vreti?

ela

p.s. hai iubite sa fugim prin parc! sa-mi fie nasul rece, sa ne sarutam ca eschimosii si frunze colorate sa cada usoare peste noi...