si iar "se-nsoara pretenii"...

ma trezesc la 6 si ma indrept spre coafor. tanti lipseste. in locul ei, un pusti de 22 de ani, putin mahmur m-a preluat cu ochii tulburi. totul a fost bine pana cand a luat foarfeca. m-a transfortat. ma simt o emo matura. acuma no, era nevoie de o schimbare... si eu am incredere in tineri...
ma imbrac degraba si ajung gafaind la usa prietenilor mei. asa cum ma asteptam, mare inghesuiala... muzicanti carcotasi, haine prea elegante, ori care doar se doreau asa, tocuri, funde, flori, baloane, nasi si miri...

mireasa din focsani. mirele din reghin. o combinatie perfecta dupa mine...

chiuiturile din casa scarii, care se produceau la urechile mele m-au trezit.
spre reghin, am avut o conversatie foarte lunga cu soacra mica:

- sa nu va para rau, Nelutzu e un baiat de milioane!

- Nielu ? da, sie viede...

dupa ce-am finalizat activitatea de lobby, care pana la urma nu-si avea rostul, ca Alina era pe cale de-a se trasforma intr-o ardeleanca in cateva minute, am ajuns la primarie... nimic deosebit pana la beserica, cand nasul era sa-i dea foc popii cu lumanarea...

nuntile nu mai sunt demult evenimente la care sa ma duc cu foarte mare placere... insa, daca ai cu cine purta o converstie buna, daca muzica e dansabila si partenerul atent la fitzele tale, ziua poate deveni chiar placuta.

lasati-ma sa le urez inca o data Casa de piatra! , prietenilor mei, NIELU si Alina ...

ela